joi, 25 februarie 2010

Tamp

Ora de TIC e tampa, defapt tot, aproape tot din incaperea asta e tamp.
Si imi dau seama cu frustrare ( ca de ficare data ) ca nu ma pot abtine sa imi doresc o casa pe Marte.
Si iar zambesc.

duminică, 21 februarie 2010

Sus



"Nimeni nu-şi încredinţeazţă visurile în mâinile celor care le pot distruge."

Am invatat sa nu imi las visurile in mainile nimanui, pentru ca toti mi le vor preface in praf, in pulbere de povesti colorate, si nu le va pasa. Strang in pumni toate dorintele, la apropii de piept si le tin acolo, departe de cei rai. Imi apar visele mai mult decat imi apar trupul, sufletul, tot.

Eu sper.

Imi invelsc visurile in fastii de speranta albastra, in incredere oraba in teluri prea inalte pentru ceilalti pamanteni.

Eu stiu.

Am invatat ca pot preschimba in realitate irealitati la care altii nici nu indraznesc sa viseze.

Eu pot.

Am invatat sa sar peste obstacole atat de inalte, incat unii, privindule ar spune ca se inalta departe...dupa cer.

Eu iubesc.

Am invatat sa imi iau cu mine prietenii care au curajul sa mearaga in rand cu mine spre edenul mintilor noastre, spre zile care nu au noapte, spre tot ce a izbutit sa coloreze imaginatia noastra.

Eu nu imi cunosc limitele, nu cred ca la voi intalni vreodata.

Eu zambesc.

miercuri, 17 februarie 2010

Αγάπη



"La inceputul creatiei, barabtii si femeile nu erau asa cum sunt ei astazi; exista o singura fiinta, care era scunda, cu un singur trup si un singur gat, dar cu doua fate,fiecare privind in alta directie. Era ca si cum doua fapturi ar fi fost lipite spate-n spate, cu patru picioare si patru brate.

Zeii gerci erau insa gelosi si-si dadusera seama ca o faptura care avea patru maini muncea mai mult, cele doua fete opuse ale ei erau in permanenta vigilente si nu putea fi atacata miseleste, patru picioare nu pretindeau atata efort pentru a merge vreme indelungata. Si, lucrul cel mai periculos: creatura cu pricina avea doua sexe diferite, nu avea nevoie de altcineva ca sa continue a se inmulti pe pamant

Atunci Zeus, stapanul suprem al Olimpului, zise: "Am un plan ca sa ii fac pe acesti muritori sa-si piarda puterea."

Si, cu un trasnet, a taiat in doua faptura aceea, creind barbatul si femeia. Asta a inmultit populatia lumii si, in acelasi timp, i-a dezorientata si i-a slabit pe locuitorii ei-- deoarece acum trebuiau sa isi caut din nou perechea pirduta, sa o imbratiseze din nou si prin imbrtisarea asta sa-si recapete puterea, capacitatea de a evita tradarea, rezistenta la drumurile lungi si putinta de a suporta muncile obositoare. Imbratisarea prin care doua trupuri se confunda din nou intr-unul singur noi o numim dragoste.""

Platon

duminică, 7 februarie 2010

Nou


.



In viata mea sunt multe lucruri noi. Maine incepe un nou semestru. E prima luni din ultima saptamana dinainte de post. E o luni in care o sa fiu nevoita sa ma trezesc al 6 sa ma duc la scoala, sa imi revad colegii monotoni pierduti in probleme inexistente. Sa dau ochii cu aceiasi profi prafuiti, ce poarta in sine ideei tampite despre vremurile care se rastogolesc peste noi. Profesori care predau gandurile altora doar pentru ca sunt platiti sa o faca. Ma voi duce la scola si voi pluti zambind diafan pe aceleasi coridoare inalte inecate in copii indobitociti de sistem. Copii si tineri care imi semna in aprenta, dar care in esenta nu au nimic in comun cu mine. Niste copii care nu indraznesc sa viseze de teama ca visele lor li sar putea destrama in fata ochilor...si nu ar rezista durerii...si ar cadea in gol odata acu pulberea de vise. Ma voi duce la scola si voi realiza ca viata mea e un basm plin cu vise reale. In ciuda faptului ca prietena mea cea mai buna sta in celalalt capat de tara, ca toti cei cu care ma inteleg atat de bine sunt imprastiatii in lumea asta mare, chiar daca triesc in Romania, chiar daca am profesori care nu intleg lucrurile elementare, chiar daca imi permit sa ma duc in Hawaii doar noapte, spun sus si tare ca viata mea e extraordinar de frumoasa pentru ca asa vreau eu sa fie.